CIÁNIC, -Ă, ciánici, -e, adj. (Chim.) Care se referă la cian. ◊ Acid cianic, compuși cianici. (cf. fr. cyanique < pref. cyan(o)- + suf. -ique) [def. și et. TLF – folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

RISTÍC s. n. (În sintagma) Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tinctură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. – Din tc. rastik, ngr. rastiki. Vezi definitia »

FONOMÍMIC, -Ă adj. Metodă fonomimică = metodă de însușire a literelor de către copii, care constă în fixarea sunetului în mod vizual prin gestică și mimică; fonomimie. [Cf. it. fonomimico]. Vezi definitia »

XANTOCROMÁTIC, -Ă, xantocromatici, -ce, adj. (Med.) Colorat în galben. – Din fr. xanthochromatique. Vezi definitia »

POLIGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la poligeneză; care are o geneză complexă; poligenic. ♦ Care dă culori diferite după mordanții care i se asociază. [< fr. polygénétique]. Vezi definitia »