PREDISPOZÍȚIE, predispoziții, s. f. 1. Înclinare, dispoziție înnăscută pentru ceva, constituind premisa favorabilă pentru dezvoltarea talentului; înclinație, aplecare. 2. Sensibilitate crescută sau receptivitate a organismului față de anumite boli. – Din fr. prédisposition. Vezi definitia »

ORNITOLOGÍE s. f. ramură a zoologiei care tratează despre păsări. (< fr. ornithologie) Vezi definitia »

MACROPODÍE s.f. (Med.) Monstruozitate caracterizată prin dezvoltarea exagerată a picioarelor. [Gen. -iei. / < fr. macropodie, cf. gr. makros – mare, pous – picior]. Vezi definitia »

CAVITÁȚIE s.f. Fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, în care se formează bule de vapori care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. [Gen. -iei, var. cavitațiune s.f. / cf. fr. cavitation]. Vezi definitia »

CLIMATOLOGÍE s.f. Știință care studiază clima diferitelor regiuni ale globului terestru și influența ei asupra vieții. [Gen. -iei. / < fr. climatologie, cf. gr. klima – climă, logos – studiu]. Vezi definitia »