BÉNTOS s.n. Totalitatea organismelor care trăiesc fixate pe fundul cursurilor de apă sau al mărilor. [< fr. benthos , cf. gr. benthos – fund]. Vezi definitia »

APOLLONIOS din Rodos (c. 295-c. 215 î. Hr.), poet grec. Autor al epopeii „Argonauticele”, operă savantă, spirituală, un veritabil monument al literaturii elenistice. Vezi definitia »

BEȘICÓS, -OÁSĂ adj., s. f. v. bășicos. Vezi definitia »

MOCIRLÓS, -OÁSĂ, mocirloși, -oase, adj. Plin de mocirle, de noroi, de mâl; mlăștinos, noroios. – Mocirlă + suf. -os. Vezi definitia »

FARINÓS, -OÁSĂ adj. De natura făinii, făinos, prăfos; farinaceu. ♦ (Despre organele plantelor) Acoperit cu o pulbere fină prăfoasă. [< fr. farineux]. Vezi definitia »