UNGHÉȚ, unghețe, s. n. (Pop.) Ungher. – Din ungh[er] + suf. -eț. Vezi definitia »

ZIMȚ, zimți, s. m. 1. Fiecare dintre crestăturile de pe muchia unor monede. ♦ (Fam., înv., la pl.) Bani, monede; galbeni. ♦ Fiecare dintre dinții unei rotițe (dintr-un mecanism) sau ai secerii, ai pânzei de ferăstrău etc. 2. (Înv.) Fiecare dintre crestăturile situate în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate. – Cf. bg. zăbec, scr. zubac. Vezi definitia »

pescúț, pescúți, s.m. (reg.) 1. peștișor. 2. fiecare dintre mușchii coloanei vertebrale situați deasupra rinichilor, la porc. 3. pasăre numită și pescărel. 4. stânjenel, iris. Vezi definitia »

ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec. Vezi definitia »

BĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ (‹ baltă) adj., subst. 1. Adj. Din regiunea bălților. 2. S. n. art. Vînt local, cald și umed, care suflă din primăvară pînă în toamnă dinspre S (mai ales în SE țării) în reg. bălților Dunării. 3. S. m. Rasă primitivă locală de porci, pe cale de dispariție, din lunca inundabilă a Dunării. Vezi definitia »