MATURÁȚIE s.f. 1. Totalitatea schimbărilor care se produc într-o celulă, într-un organism etc. până la maturitate; maturare. 2. Totalitatea transformărilor chimice sau fizice suferite de o substanță până ajunge la forma definitivă. ♦ Îmbătrânire a materialelor sau a produselor nemetalice. [Pron. -ți-e, gen. -iei, var. maturațiune s.f. / cf. fr. maturation, lat. maturatio]. Vezi definitia »

VALVULECTOMÍE s. f. rezecție operatorie a unei valvule cardiace, în caz de stenoză. (< fr. valvulectomie) Vezi definitia »

BOBOTÁIE, bobotăi, s. f. (Reg.) Flacără mare; vâlvătaie. – Din bobot + suf. -aie Vezi definitia »

UREMÍE s.f. Creștere patologică a cantității de uree sau de acid uric din sânge. [Gen. -iei. / < fr. urémie, cf. gr. ouron – urină, haima – sânge]. Vezi definitia »

HOȚÍE, hoții, s. f. Faptul de a fura, de a trăi din furturi; faptă săvârșită de hoț, furt, furtișag. ♦ Fraudă. – Hoț + suf. -ie. Vezi definitia »