MAHÍNĂ s. f. v. mașină. Vezi definitia »

TÂRSOÁGĂ, târsoage, s. f. (Reg.) Barbă mare și neîngrijită. – Et. nec. Vezi definitia »

DÓGMĂ s. f. 1. învățătură, teză fundamentală a unei religii, obligatorie pentru toți adepții ei, care nu poate fi supusă criticii. 2. teză considerată ca imuabilă, care trebuie acceptată necritic și aplicată rigid, fără a ține seamă de condițiile concrete. (< fr. dogme, lat., gr. dogma) Vezi definitia »

HÁLCĂ, hălci, s. f. Bucată mare de carne sau (mai rar) din alt aliment; hartan. – Din magh. halk. Vezi definitia »

GINERÍCĂ s. m. (Fam.) Diminutiv al lui ginere. – Ginere + suf. -ică. Vezi definitia »