chițibúș (chițibúșuri), s. n. – 1. Fleac, bagatelă. – 2. Tertip, truc. – 3. (Rar.) Strîngător de velă. Origine necunoscută. DAR și Scriban se gîndesc la o deformare de la pițiguș „lucru mărunt.” În ultimul sens, ar putea fi o deformare a germ. Kettenbrücke „pod suspendat”, asimilat cu cuvîntul rom. – Der. chițibușar, s. m. (șmecher). Vezi definitia »

MIELÚȘ, -Ă, mieluși, -e, s. m. și f. (Rar) Mielușel. – Miel + suf. -uș. Vezi definitia »

păráș² s.n. (reg.) curătură (în pădure); loc curățat de arbori; runc. Vezi definitia »

amúș (-șe), s. n. – Groapă cu apă și var în care tăbăcarii pun pieile pentru argăsit. Mag. hamus [gödör] „[groapă] cu cenușă” (DAR). – Der. amuși, vb. (a curăța părul de pe piei). Vezi definitia »

viețaș, viețași s. m. (intl.) condamnat la închisoare pe viață. Vezi definitia »