Definita cuvantului măcăleandru
MĂCĂLEÁNDRU, măcălendri, s. m. Pasăre mică migratoare și cântătoare, cu penajul cenușiu și cu fruntea, părțile laterale ale capului, ale gâtului și pieptului roșii-galbene (Erithacus rubecula rubecula). – Cf. ucr. makoliandra.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măcăleandru
EGOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. (om) stăpânit de egolatrie. (< ego- + -latru) Vezi definitia »
DIÓPTRU s. n. 1. suprafață care separă două medii transparente cu indici de refracție diferiți. 2. dispozitiv, instrument care determină linia de vizare către un punct dat. (< fr. dioptre) Vezi definitia »
áustru s. m. – Vînt care bate din sud. Mr. austru. Lat. auster (Pușcariu 174; Candrea-Dens., 113; REW 807; DAR); cf. it. ostro, v. fr. ostre. Este cuvînt pe care limba literară pare că l-a uitat, dar supraviețuiește în vorbirea populară. Pascu, Beiträge, 8, îl derivă din it. austro. – Der. austral, adj., din fr. Vezi definitia »
VITEZOMÉTRU, vitezometre, s. n. Instrument pentru măsurarea vitezei de deplasare a unui vehicul rutier. – Viteză + metru (după barometru, manometru etc.). Vezi definitia »
SUPERCALÁNDRU s. n. calandru pentru satinarea hârtiei. (< fr. supercalandre) Vezi definitia »