Definita cuvantului măcinătură
MĂCINĂTÚRĂ, măcinături, s. f. (Rar) Măcinare. ♦ (Concr.) Ceea ce rezultă în urma măcinării; măciniș. 2. Pământ ros de ape; mâncătură, surpătură. – Măcinat1 + suf. -ură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măcinătură
BATRACOCULTÚRĂ s. f. ranicultură. (< batraco- + -cultură2) Vezi definitia »
COLORATÚRĂ s.f. 1. Efect muzical produs prin introducerea într-o melodie a unor pasaje grele din punct de vedere tehnic (rulade, triluri etc.), care sunt executate cu vocea. ◊ Soprană de coloratură = soprană care poate executa astfel de pasaje. 2. (Rar) Bogăție de culori; colorit. [< germ. Koloratur]. Vezi definitia »
PROPERDÍNĂ, properdine, s. f. (Biol.) Globulină cu acțiune antibacteriană și antivirotică din plasma sangvină. – Din fr. properdine. Vezi definitia »
MANTINÉLĂ s.f. 1. Bordură (de lemn) care înconjură terenul de hochei pe gheață. 2. Marginea internă a unei mese de biliard. [< it. mantinella]. Vezi definitia »
PERIBOÍNĂ s. f. depresiune naturală sub acțiunea valurilor mării, care separă marea de un lac litoral și prin care apele mării se unesc cu ale lacului. (< fr. périboïne) Vezi definitia »