Definita cuvantului măciucă
MĂCIÚCĂ, măciuci, s. f. 1. Bâtă mare, mult îngroșată (și adesea ferecată) la un capăt; chilom; măciulie. ◊ Expr. A i se face (sau a i se pune, a i se zbârli cuiva) părul (sau chica) măciucă = a fi cuprins de o spaimă puternică, a se îngrozi, a se înspăimânta. 2. Parte îngroșată și rotunjită a capătului unui ciomag sau, p. ext., a altor obiecte. ♦ P. ext. Lovitură dată cu măciuca (1). 3. (Bot.; pop.) Capsulă. 4. (Sport) Aparat de gimnastică, de forma unei măciuci (1), cu care se execută exerciții de mobilitate, de îndemânare etc. – Lat. *matteuca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măciucă
LANGUSTÍNĂ s. f. specie de homar din Norvegia. (< fr. langoustine) Vezi definitia »
FRANCO-PROVENSÁLĂ s. f. entitate lingvistică între franceză și provensală, vorbită pe teritoriul fostului regat al burgunzilor. (< fr. franco-provenșale) Vezi definitia »
SCALOGRÁMĂ s.f. Reprezentare grafică cu care se măsoară și se ilustrează intensitatea opiniilor. [< fr. scalogramme]. Vezi definitia »
GHIÓȘĂ s. f. daltă fină pentru gravarea pe pietre litografice și pe plăci metalice. (< fr. guilloche) Vezi definitia »
FLÉȘĂ s.f. 1. Acoperiș foarte înalt în formă de săgeată, folosit la turnurile monumentale. 2. Partea din spate a afetului unui tun. 3. Procedeu ofensiv la scrimă, constând din deplasarea energică a corpului spre înainte. ◊ Atac în fleșă = atac repede, ca săgeata. [< fr. flèche]. Vezi definitia »