Definita cuvantului măiestrie
MĂIESTRÍE, (2, 3) măiestrii, s. f. 1. Pricepere, iscusință deosebită; talent, dibăcie, artă. ◊ Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârșirii unei opere literare sau de artă. 2. (Înv.; concr.) Lucrare, operă, creație. ♦ Lucru care denotă iscusință sau meșteșug în execuție; unealtă, instrument, aparat ingenios. 3. Meserie, meșteșug (care cere pricepere). [Pr.: mă-ies-] – Măiestru + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măiestrie
EXOGAMÍE s. f. 1. obicei în cadrul ginții matriarhale de a nu îngădui căsătoria decât cu indivizi aparținând altui trib sau clan. 2. (biol.) împerechere de indivizi neînrudiți. ◊ fuzionare a gameților în afara organismului. (< fr. exogamie) Vezi definitia »
CENTRALIZÁȚIE, centralizații, s. f. (înv.) Centralizare. – Din fr. centralisation. Vezi definitia »
HIPOSIDEREMÍE s. f. diminuare a cantității de fier în serul sangvin. (< fr. hyposidérémie) Vezi definitia »
RATIFICÁȚIE, ratificații, s. f. Ratificare. – Din fr. ratification. Vezi definitia »
TIMOCRAȚÍE s.f. Regim politic în care conducerea statului aparține unor persoane alese prin cens. V. plutocrație. [Gen. -iei. / < fr. timocratie, cf. gr. time – valoare, kratos – putere]. Vezi definitia »