Definita cuvantului mălai
MĂLÁI, (2) mălaie, s. n. 1. Făină de porumb. ♦ (Reg.) Făină de mei. 2. Aliment preparat din făină de porumb, de mei sau de alte cereale, dospit și copt în cuptor; aliment preparat din făină de porumb frământată cu lapte (și cu zahăr). ◊ Expr. Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul = a îmbătrânit; s-a învechit, s-a uzat, s-a perimat. ◊ Compus: mălai-mare = om mâncăcios sau om bleg, lipsit de vlagă, prostănac. ♦ Turtă formată prin presarea reziduurilor rămase după extragerea uleiului din semințele plantelor oleaginoase. 3. (Reg.) Porumb; p. restr. boabe de porumb. 4. (Reg.) Mei; p. restr. boabe de mei. 5. (Bot.; reg.) Mătură. 6. Compus: mălaiul-cucului = a) plantă erbacee cu flori brune, dispuse la vârful ramurilor (Luzula pilosa). b) plantă erbacee cu frunze liniare și flori brune sau gălbui, dispuse în spice (Luzula campestris). [Pl. și: mălaiuri] – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mălai
EMÁI s.n. v. email. Vezi definitia »
șvai! interj. (reg.; în expr.) șvai chiranda = om desfrânat; a umbla șvai chiranda = a hoinări. Vezi definitia »
STUPÁI interj. (Înv., exprimă o comandă) Înainte! marș! ◊ Expr. A(-i) da cuiva stupai = a goni pe cineva, a mâna din urmă, a alunga. – Rus stupat'. Vezi definitia »
șumigái, șumigái, s.m. (reg.) 1. pește mic; peștișor. 2. (în forma: jimigai) rest, rămășiță. Vezi definitia »
stupái interj., s.m. (înv.) 1. (interj.) marș!; (în expr.) a da stupai = a mâna din urmă. 2. (s.m.) unitate militară aflată în marș. 3. (s.m.) soldat. 4. (s.m.) cotropire a unui teritoriu străin, a unei localități, de către o armată. Vezi definitia »