Definita cuvantului coloratură
COLORATÚRĂ, coloraturi, s. f. 1. Manieră de interpretare vocală care dă posibilitatea interpretului să-și afirme virtuozitatea tehnică, executând cadențe, triluri etc. ◊ Soprană de coloratură = soprană cu extensiune în registrul acut care cântă în această manieră. 2. (Rar) Bogăție de culori; colorit. – Din fr. coloratura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu coloratură
șilúță s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
INADERÉNȚĂ s. f. imposibilitate, incapacitate de a adera; nonaderență. (< fr. inadhérence) Vezi definitia »
VEDÉTĂ s. f. I. artist de mare renume; sportiv de mare popularitate; (p. ext.) cel care vrea să iasă în evidență. II. navă militară rapidă, mică, cu armament puternic, destinată unor misiuni de cercetare, supraveghere, apărare. ◊ mică ambarcație cu motor pentru comunicațiile din rada porturilor. III. rând tipărit cu caractere mai groase pentru a fi pus în evidență. ◊ cuvânt, grup de cuvinte notat pe primul rând al datelor privitoare la o carte, pentru determinarea locului acesteia în catalogul de bibliotecă. (< fr. vedette) Vezi definitia »
BOÁRȚĂ, boarțe, s. f. Pește de apă dulce mic, scurt și lat, care își depune ouăle între valvele unor moluște (Rhodeus sericeus). Vezi definitia »
OFICÍNĂ s.f. (Liv.) 1. Laborator (la o farmacie, la o instituție etc.). 2. Loc unde se uneltește ceva, unde se urzesc intrigi, comploturi. [Cf. fr. officine, lat. officina, germ. Offizin]. Vezi definitia »