Definita cuvantului mănunchi
MĂNÚNCHI, mănunchiuri, s. n. 1. Cantitate de fire de grâu, de iarbă etc. care poate fi cuprinsă cu mâna; mână, mănușă (2). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Buchet de flori. ♦ Legătură de mai multe obiecte de același fel, strânse laolaltă. 3. Mâner (la unele arme), coadă, plăsea. [Pl. și: (rar, m.) mănunchi. – Var.: mănúchi s. n.] – Lat. manuclus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mănunchi
hindíchi (hindíchiuri), s. n. – Șanț, tranșee. – Var. hendechi. Tc. hendek (Șeineanu, II, 216; Lokotsch 812), cf. bg., sb. hendek. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
PAHI- Element prim de compunere savantă cu sensul de „gros”, „îngroșare”. [Var. pachi-. / < fr. pachy-, it. pachi-, cf. gr. pachys]. Vezi definitia »
DÍNGHI s. n. 1. ambarcație mică de sport cu rame și vele, putând folosi și un motor în afara bordului. 2. barcă pneumatică pentru salvarea echipajului avioanelor. (< engl., fr. dinghy) Vezi definitia »
LENGHI s. n. v. lenchi. Vezi definitia »
CONCHI-/CONCO- elem. „cochilie, scoică”, „cornet nazal”. (<fr., engl. conchi-, concho-, cf. lat. concha, gr. konkhe, cochilie) Vezi definitia »