HÂRBUÍT, -Ă, hârbuiți, -te, adj. (Adesea fig.) Prefăcut în hârburi; stricat, uzat, hodorogit. – V. hârbui. Vezi definitia »

MUCALÍT, -Ă, mucaliți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care știe să stârnească râsul, păstrând un aer serios; poznaș. – Din tc. mukallit. Vezi definitia »

vădrărít (vă-dră-) s. n. Vezi definitia »

ștrăpățuít, -ă, adj. (reg.) obosit, istovit, vlăguit; hărțuit. Vezi definitia »

GÂTUÍT, -Ă, gâtuiți, -te, adj. Sugrumat; omorât prin sugrumare. – V. gâtui. Vezi definitia »