Definita cuvantului deplinătate
DEPLINĂTÁTE s. f. Faptul de a fi deplin, desăvârșit; perfecțiune, plenitudine. – Deplin + suf. -ătate.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu deplinătate
POSTERITÁTE s. f. 1. Succesiune de generații viitoare; urmași. 2. (Înv.) Succesiune de persoane care descind din aceeași familie; urmași, descendenți. – Din fr. postérité, lat. posteritas, -atis. Vezi definitia »
IDONEITÁTE s. f. calitatea a ceea ce este idoneu; aptitudine, capacitate. (< it. idoneità) Vezi definitia »
PERVERSITÁTE, perversități, s. f. 1. Înclinare spre rău, plăcere (patologică) de a face rău; deviere de la normal a instinctelor, a judecății; tendință (patologică) de a comite acte imorale; corupție, depravare, imoralitate; spec. anomalie sexuală. ♦ Fățărnicie, perfidie, falsitate. 2. Faptă, comportare de om pervers. – Din fr. perversité. Vezi definitia »
INUTILITÁTE s. f. zădărnicie; netrebuință. (< fr. inutilité, lat. inutilitas) Vezi definitia »
CANTITÁTE s. f. 1. totalitatea determinărilor obiectelor, fenomenelor și proceselor, care indică aspectul lor măsurabil din punctul de vedere al mărimii, numărului, volumului, duratei etc. 2. tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ◊ câtime, număr, mărime. 3. (log.) criteriu de clasificare a judecăților de predicație după sfera subiectului. 4. durata rostirii unui sunet, a unei silabe. (< fr. quantité, lat. quantitas) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z