Definita cuvantului combinare
COMBINÁRE, combinări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) combina; îmbinare, împreunare; combinație. 2. (Mat.; la pl.) Totalitatea grupurilor care se pot alcătui cu un număr dat de elemente (alese dintr-un număr mai mare), astfel încât fiecare grup să conțină sau numai elemente diferite între ele, sau numai elemente identice. 3. Fenomen chimic de unire a doi sau a mai multor atomi, molecule sau radicali pentru a forma molecula unei noi substanțe, cu însușiri diferite de cele ale substanțelor de la care s-a pornit. – V. combina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu combinare
grumăzáre s.f. pl. (reg.) boală de grumaz; brâncă. Vezi definitia »
TETANIZÁRE s.f. Acțiunea de a tetaniza. [< tetaniza]. Vezi definitia »
DESPĂDURÍRE, despăduriri, s. f. Acțiunea de a despăduri și rezultatul ei. ♦ Defrișare. – V. despăduri. Vezi definitia »
REFULÁRE s.f. Acțiunea de a refula și rezultatul ei; respingere; înăbușire. ♦ (Tehn.) Operație de prelucrare la cald sau la rece a pieselor de metal, prin care se măresc unele dimensiuni transversale ale lor. [< refula]. Vezi definitia »
FARADIZÁRE s. f. utilizare terapeutică a curenților de inducție. (după fr. faradisation) Vezi definitia »