Definita cuvantului constanță
CONSTÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi constant; statornicie; perseverență. – Din fr. constance, lat. constantia.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu constanță
MÂZGĂLITÚRĂ, mâzgălituri, s. f. Faptul de a mâzgăli; (concr.) scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar; fig. operă literară sau plastică fără valoare; mâzgăleală. [Var.: zmângălitúră s. f.] – Mâzgăli + suf. -tură. Vezi definitia »
APOTÉMĂ, apoteme, s. f. Perpendiculară dusă din centrul unui poligon regulat pe mijlocul oricăreia dintre laturile sale. ♦ Dreaptă dusă din vârful unei piramide regulate pe mijlocul oricăreia dintre laturile bazei. – Din fr. apothème. Vezi definitia »
ȚOÁNGĂ, țoange, s. f. (Reg.) Talangă. Vezi definitia »
ȘERPULÍȚĂ, șerpulițe, s. f. (Rar) Șerpoaică mică. – Din șerpe + suf. -ul-iță. Vezi definitia »
TAXIFURGONÉTĂ, taxifurgonete, s. f. Autofurgonetă care funcționează după sistemul taximetrelor. [Var.: taxifurgonét s. n.] – Taxi + furgonetă. Vezi definitia »