ÎMPINGĂTÓR, împingătoare, s. n. Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului în țeavă. – Împinge + suf. -tor. Vezi definitia »

DADOFÓR, dadofori, s. m. Purtător de faclă în trecut. – Din ngr. dadophóros. Vezi definitia »

DEZAPROBATÓR, -OÁRE, dezaprobatori, -oare, adj. Care dezaprobă, care exprimă dezaprobare. – Din fr. désapprobateur. Vezi definitia »

ARBORICULTÓR, arboricultori, s. m. Persoană care se ocupă cu arboricultura. – După fr. arboriculteur. Vezi definitia »

BUJÓR, bujori, s. m. 1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită și bujor de grădină) are flori mari, roșii, roz sau albe, iar alta (numită și bujor de câmp) are flori roșii ca sângele (Paeonia). ◊ Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm și cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina, var. romanica). ♦ Fig. Roșeață naturală a obrajilor. 2. Compus: bujor-de-munte = smirdar. – Din bg. božur. Vezi definitia »