Definita cuvantului armaș
ARMÁȘ, armași, s. m. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și Moldova) Dregător domnesc, însărcinat cu paza temnițelor, cu aplicarea pedepselor corporale și cu aducerea la îndeplinire a pedepselor capitale. 2. (În sintagma) De-a armașul = numele unui joc de copii în care un participant aplică celorlalți lovituri la palmă cu o batistă înnodată. – Armă + suf. -aș.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu armaș
VẤNTEȘ, -Ă, vânteși, -e, adj. (Reg.) Care aleargă repede, iute de picior. Câine vânteș. – Din vânt + suf. -eș. Vezi definitia »
DERVÍȘ, derviși, s. m. Călugăr musulman (cerșetor). – Din tc. derviș. Vezi definitia »
fundúș s.n. invar. (reg.) fundament, început, origine (în expr.) din funduș = din fundament, din început, de la origine. Vezi definitia »
GHEȚÚȘ, ghețușuri, s. n. Polei1. ♦ Loc acoperit cu un strat de gheață alunecos, pe care se dau copiii iarna. – Gheață + suf. -uș. Vezi definitia »
PONCÍȘ, -Ă, ponciși, -e, adj., adv. (Reg.) I. Adj. 1. (Despre ochi) Încrucișat, sașiu. 2. (Despre terenuri) Foarte înclinat, abrupt, pieziș. ◊ Expr. (Adverbial) A spune (ceva) ponciș = a spune (ceva) în mod direct, fără a menaja pe interlocutor. II. Adv. 1. Cruciș, chiorâș; fig. cu ciudă, cu dușmănie. A se uita ponciș. 2. De-a curmezișul, pieziș. ◊ Expr. (Substantivat) A sta de-a poncișul = a se opune, a fi împotrivă. – Ponc (reg. „deal” < magh.) + suf. -iș. Vezi definitia »