irimíe s.m. sg. (reg.) om nenorocit, om de jale. Vezi definitia »

ZOOLATRÍE, zoolatríi, s.f. ~. Vezi definitia »

cherestegíe s.f. (înv.) curte mare unde se ține sau se vinde cheresteaua. Vezi definitia »

HEMEROLOGÍE s.f. (Liv.) Știința și arta de a alcătui calendare. [Gen. -iei. / < fr. hémérologie, cf. gr. hemera – zi, logos – știință]. Vezi definitia »

SĂRĂCÍE, sărăcii, s. f. 1. Lipsa mijloacelor materiale necesare existenței; starea, viața celui sărac (1). ◊ Expr. Sărăcie lucie (sau cu luciu, neagră) = sărăcie mare, totală. A-și vedea de sărăcie = a-și vedea de treabă, a nu se amesteca în afacerile altuia. 2. Starea unui loc sărac, neproductiv. 3. Aspect sărăcăcios. 4. Cantitate mică, nesatisfăcătoare (din ceva); lipsă. 5. (Fam.) Epitet depreciativ sau injurios dat unui lucru sau unei persoane fără valoare. – Sărac + suf. -ie. Vezi definitia »