Definita cuvantului mărturisire
MĂRTURISÍRE, mărurisiri, s. f. Faptul de a (se) mărturisi; mărturie. 1. Afirmare, susținere. ♦ Spec. Depoziție făcută de o persoană în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală despre fapta penală sau civilă săvârșită. 2. Destăinuire, confidență. 3. Spovedanie. – V. mărturisi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mărturisire
SURFILÁRE s.f. Acțiunea de a surfila și rezultatul ei. [< surfila]. Vezi definitia »
DETERMINÁRE s.f. Acțiunea de a determina și rezultatul ei; condiționare, cauzare. ♦ Operație logică inversă generalizării, prin care se trece de la noțiuni mai generale la noțiuni mai puțin generale. ♦ Precizare a conținutului unui cuvânt sau al unei propoziții cu ajutorul unui determinant. [< determina]. Vezi definitia »
ȚUGUIÉRE s. f. Faptul de a (se) țuguia. [Pr.: -gu-ie-] – V. țuguia. Vezi definitia »
RÂNCEZÍRE, rânceziri, s. f. Faptul de a (se) râncezi; alterare a grăsimilor. – V. râncezi. Vezi definitia »
PERPELÍRE s. f. v. pârpălire. Vezi definitia »