EVIDÉNT, -Ă, evidenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este atât de clar încât nu mai trebuie dovedit; vădit, neîndoielnic. – Din fr. évident, lat. evidens, -ntis. Vezi definitia »

REIONÁNT, -Ă adj. (arhit.) radiant. ♦ stil ~ = variantă a arhitecturii gotice creată în sec. XIII, prin numeroase motive ornamentale cu imense rozase polilobate și radiante; capelă ~ă = capelă care se deschide spre ambulatoriu. (< fr. rayonnant) Vezi definitia »

INHIBÁNT, -Ă adj. Care inhibă; inhibitor. [Cf. it. inibante]. Vezi definitia »

INDUMÉNT s. n. 1. obiect de îmbrăcăminte. 2. strat de peri de pe suprafața unor frunze. (< fr. indument, lat. indumentum) Vezi definitia »

CARBURÁNT s. m. combustibil lichid, volatil, la motoarele cu ardere internă. (< fr. carburant) Vezi definitia »