INDEPENDÉNȚĂ s. f. 1. Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state și a principiilor dreptului internațional) problemele sale interne și externe, fără amestec din afară; autonomie. 2. Situație a unei persoane care judecă lucrurile și acționează în mod independent, neinfluențată de alții. – Din fr. indépendance. Vezi definitia »

CÁRCERĂ s.f. Încăpere în închisori, folosită pentru închiderea unui deținut sub un regim aspru. ♦ (Ieșit din uz) Încăpere (în forma și de mărimea unui dulap) unde se închideau militarii și elevii pedepsiți în cazărmi și în școli. [< lat. carcer, cf. it. carcere]. Vezi definitia »

MARCONIGRÁMĂ s. f. radiocomunicare telegrafică (transatlantică), în sistemul Marconi. (< engl. marconigram) Vezi definitia »

MĂGĂREÁȚĂ, măgărețe, s. f. 1. (Înv. și reg.) Măgăriță (1). 2. (Fam., în expr.) A cădea măgăreața pe cineva = a avea de suportat o neplăcere, o acuzație, o pedeapsă etc. fără a fi vinovat. – Măgar + suf. -eață. Vezi definitia »

nășíță, nășíțe, s.f. (reg.) nășică. Vezi definitia »