Definita cuvantului exil
EXÍL, exiluri, s. n. 1. Pedeapsă aplicată în unele țări pentru delicte politice, constând în izgonirea unui cetățean din țara sau din localitatea în care trăiește; surghiun. ♦ Părăsirea, plecarea voluntară a cuiva din propria țară sau localitate, de obicei pentru a scăpa de o prigoană. 2. Situație în care se găsește o persoană exilată. [Pr.: eg-zil] – Din fr. exil, lat. exsilium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu exil
FIÁBIL, -Ă, fiabili, -e, adj. (Despre componente, aparate, instalații, echipamente) Care prezintă siguranță în funcționare (în condiții date și într-un timp dat). [Pr.: fi-a-] – Din fr. fiable. Vezi definitia »
pătrunzíbil, pătrunzíbilă, adj. (înv.) permeabil. Vezi definitia »
EXPLOZÍBIL, -Ă adj., s.n. (Substanță) care poate exploda; exploziv. [Cf. fr. explosible]. Vezi definitia »
SUSTENABIL, -ă adj. 1. (despre probe, argumente, idei etc.) Care poate fi susținut. 2. Care poate fi îndurat, suportat. Vezi definitia »
PERISTÍL s.n. Șir de coloane care mărginește un edificiu, o grădină etc. sau împodobește fațada unei clădiri, formând un fel de galerie. [Pl. -luri, -le. / < fr. péristyle, cf. gr. peristylon < peri – împrejur, stylos – coloană]. Vezi definitia »