Definita cuvantului extraordinar
EXTRAORDINÁR, -Ă, extraordinari, -e, adj. 1. (Adesea adverbial), Care este cu totul deosebit, care iese din comun; neobișnuit, nemaipomenit, formidabil, excepțional; (despre oameni) dotat cu calități deosebite, excepționale; (despre lucruri etc.) foarte bun. 2. (Despre legi, măsuri, funcții etc.) Care depășește cadrul unei reguli, unei măsuri obișnuite. – Din fr. extraordinaire, lat. extraordinarius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu extraordinar
cociár, cociáre, s.n. (reg.) coteț de gâște. Vezi definitia »
COCĂLÁR, cocălari, s.m. Om care caută prin gunoaie, om murdar, urât mirositor Vezi definitia »
penticostár (penticostáre), s. n. – Carte de cult, care conține slujbele din perioada dintre Paști și Rusalii. – Mr. pendicustar. Mgr. πεντηϰοστάριον (Murnu 45; cf. Vasmer, Gr., 114), parțial prin sl. penĭtikostarĭ. Vezi definitia »
AUTOCÁR s.n. Autobuz folosit mai ales pentru excursii. [< fr. autocar]. Vezi definitia »
BEZOÁR s.m. Specie de capră sălbatică, care trăiește în munții stâncoși din Creta, din Asia Mică și din Caucaz. [Cf. germ. Bezoar]. Vezi definitia »