BLEAU², bleauri, s. n. (Reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [Var.: bleah, bleav s. n.] – Din ucr. bljacha, germ. Blech. Vezi definitia »

TUYÁU s.m. (Hipism) Cal pe care cei informați îl consideră ca foarte probabil câștigător al unei curse. [Pron. tüio. / < fr. tuyau]. Vezi definitia »

rau Vezi definitia »

tau (literă grecească) s. m., pl. tau; τ, Τ Vezi definitia »

cráu interj. – Imită strigătul ciorii. – Var. cra. Creație expresivă, ca cronc și cîr; ca și acest ultim cuvînt, este și o botjocură la adresa țiganilor. – Der. crău(n)i, vb. (a croncăni). Vezi definitia »