CONSEMNATÓR, -OÁRE s.m. și f. Consignator. [Cf. fr. consignateur]. Vezi definitia »

SONÓR, -Ă I. adj. 1. care produce sunete. ◊ care are un sunet frumos, plăcut; răsunător, plin, puternic. 2. care propagă, amplifică sunetele. 3. (despre consoane) care se produce prin vibrarea coardelor vocale. 4. (despre filme) însoțit de vorbire și de muzică. II. s. n. partea sonoră a unui film. (< fr. sonore, lat. sonorus) Vezi definitia »

DILATATÓR, -OÁRE, dilatatori, -oare, adj. Care dilată; dilatant. ◊ (Anat.) Mușchi dilatatori = mușchi care au funcția de a dilata deschiderile pe care se inserează. ♦ (Substantivat, n.) Instrument chirurgical care servește la dilatarea unei cavități, a unui orificiu etc. – Din fr. dilatateur, lat. dilatator, -oris. Vezi definitia »

DETERMINATÓR, determinatoare, s. n. Lucrare pe baza căreia se identifică diverse specii de plante și de animale. – Determina + suf. -tor. Vezi definitia »

COINSTIGATÓR, -OÁRE, coinstigatori, -oare, s. m. și f. Instigator împreună cu alții la săvârșirea unei infracțiuni. [Pr.: co-in-] – Co + instigator. Vezi definitia »