Definita cuvantului mătăcină
MĂTĂCÍNĂ, mătăcine, s. f. Numele a două plante erbacee aromatice: a) plantă meliferă, originară din Siberia, cu frunze lanceolate și cu flori albastre sau albe, cultivată ca plantă ornamentală și pentru florile ei bogate în nectar (Dracocephalum moldavica); b) roiniță2. [Var.: mătăciúne s. f.] – Din bg. maticina, scr. matočina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mătăcină
pătărângă, pătărângi, s.f.(reg.) par, ciomag, nuia lungă. Vezi definitia »
BÍGĂ1 s.f. Tip special de macara, întrebuințată la bordul navelor pentru încărcări și descărcări. [Pl. -gi. / < it. biga, fr. bigue]. Vezi definitia »
MIDINÉTĂ, midinete, s. f. Tânără lucrătoare sau vânzătoare în magazinele sau în atelierele de croitorie și de modă din Paris. – Din fr. midinette. Vezi definitia »
HIPOFIZÍTĂ s. f. hiperplazie glandulară a hipofizei. (< fr. hypophysite) Vezi definitia »
ZÉNDĂ s. f. Limba vechilor perși, în care sunt scrise textele din „Avesta” – Din fr. zend. Vezi definitia »