Definita cuvantului mătăcină
MĂTĂCÍNĂ, mătăcine, s. f. Numele a două plante erbacee aromatice: a) plantă meliferă, originară din Siberia, cu frunze lanceolate și cu flori albastre sau albe, cultivată ca plantă ornamentală și pentru florile ei bogate în nectar (Dracocephalum moldavica); b) roiniță2. [Var.: mătăciúne s. f.] – Din bg. maticina, scr. matočina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mătăcină
HIDRAZÓNĂ s.f. Nume dat unor compuși ai glucidelor cu hidrazinele. [< fr. hydrazone]. Vezi definitia »
tăvărágă, tăvărắgi, s.f. (reg.) 1. mâncare proastă. 2. talmeș-balmeș. Vezi definitia »
puță, puțe s. f. 1. penis de copil. 2. vulvă de copil. 3. v. puțache. Vezi definitia »
GÂZULÍȚĂ, gâzulițe, s. f. Diminutiv al lui gâză; gâzuță. – Gâză + suf. -uliță. Vezi definitia »
RÁSĂ2, rase, s. f. Haină de postav, largă și lungă până la călcâie, pe care o poartă preoții, călugării și călugărițele pe deasupra îmbrăcămintei. – Din sl. rasa. Vezi definitia »