DIACRONÍE s. f. evoluție în timp a unui proces, a unui ansamblu de fenomene. (< fr. diachronie) Vezi definitia »

CONSCRÍE vb. III. tr. (Rar) 1. A chema în serviciul militar; a înrola, a recruta. 2. A consemna, a înscrie într-un registru oficial. [P.i. conscríu. / < lat. conscribere, după scrie]. Vezi definitia »

IRONIE bășcălie, harneală, mișto, tiflă. Vezi definitia »

ASCÍDIE s.f. 1. Animal marin cu corpul în formă de sac, care trăiește fixat de stânci. 2. Organ în formă de cupă, constituit din unele frunze ale plantelor carnivore. [< fr. ascidie, cf. gr. askidion – săculeț]. Vezi definitia »

a fi tămâie / tufă de Veneția expr. a fi ignorant; a nu ști deloc. Vezi definitia »