STIHOMITÍE s. f. (ret.) succesiune de replici într-un dialog tragic în care interlocutorii își răspund cu câte un singur vers. (< fr. stichomythie) Vezi definitia »

HIPODONȚÍE s. f. anomalie constând în prezența unui număr mai mic de dinți. (< engl. hypodontia) Vezi definitia »

ICONOLATRÍE s. f. (Livr.) Adorație a icoanelor. – Din fr. iconolâtrie. Vezi definitia »

LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a mușchilor laringelui, care duce la afonie. (< fr. laryngoplégie) Vezi definitia »

CITOMORFOLOGÍE s. f. studiul morfologic al celulei. (< fr. cytomorphologie) Vezi definitia »