Definita cuvantului legitim
LEGÍTIM, -Ă, legitimi, -e, adj. 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege. ◊ Legitimă apărare = situație în care cineva comite un act de violență pedepsit de lege, dar justificat ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. ♦ (Despre căsătorie) Făcut cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătorit legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. 2. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil. [Acc. și: legitím] – Din fr. légitime, lat. legitimus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu legitim
GENONÍM s. n. nume generic al unor grupe de plante. (< lat. genonymum) Vezi definitia »
DIDÍM, -Ă adj. (bot.; despre organe) din doi lobi dispuși simetric de fiecare parte a liniei mediane. (< fr. didyme, gr. didimos, geamăn) Vezi definitia »
tirirím, tirirímuri, s.n. (reg.) 1. podoabă, zorzoană. 2. înțeles (ascuns), dedesubt; încurcătură. Vezi definitia »
ÓPTIM, -Ă I. adj. cel mai bun; minunat, excelent, grozav. ◊ care asigură cea mai bună eficiență economică. II. s. n. stare a unui lucru, a unei situații considerate ca cea mai favorabilă. ♦ ~ ecologic = ansamblul condițiilor de vegetație în care o specie apare cel mai frecvent într-o regiune; ~ de populație = densitatea populației unei țări care permite cea mai bună folosire a resurselor naturale. (< fr. optime, lat. optimus) Vezi definitia »
zaím (-mi), s. m. – Proprietar de pămînt. Tc. (arab.) zaim (Șeineanu, III, 130). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »