ALEXĂNDRINEÁNCĂ, alexăndrinence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Alexandria. ♦ Locuitoare din municipiul Alexandria. – Alexăndrinean + suf. -că. Vezi definitia »

DÓNIȚĂ, donițe, s. f. 1. Vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă. 2. Găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar. 3. Conținutul unei donițe (1, 2). [Pl. și: doniți] – Din scr. dojnica. Vezi definitia »

SUPRACÓTĂ s.f. Cotă suplimentară. [< supra- + cotă]. Vezi definitia »

MĂ?MBR//U I ĕ n. 1) Parte articulată a corpului uman și al unor animale, care servește la deplasare sau la simțire. ◊ ~ superior mână. ~ inferior picior. 2) Organ genital masculin; penis. /<lat. membrum, fr. membre MĂ?MBR//U II ĩ m. 1) Persoană considerată ca fiind parte componentă a unei comunități. 2) Unitate, organizație sau stat, luat ca parte componentă (a unei organizații, asociații sau alianțe). 3) Parte a unei ecuații sau inegalități matematice. /<lat. membrum, fr. membre Vezi definitia »

AUTOSPECIÁLĂ s. f. autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop. (< it. autospeciale) Vezi definitia »