Definita cuvantului măturea
MĂTUREÁ, -ÍCĂ, măturele, s. f. 1. Diminutiv al lui mătură. ♦ Mătură (1) mică pentru periat hainele. 2. (La pl.; în forma măturele) Plantă erbacee albă și păroasă din familia compozitelor, cu tulpina ramificată și cu floarea compusă, de culoare roz (Centaurea jurineifolia). [Pl. și: măturici] – Mătură + suf. -ea, -ică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măturea
BERNEA, Horia (1938-2000, n. București), pictor român. În creația sa de o aspră concentrare expresivă și vigoare cromatică, redă obiecte cu caracter simbolic sau religios, subiecte-nucleu pe care le dezvoltă pe cicluri („Dealul”, „Hrana”, „Prapuri”). Vezi definitia »
trânzeá, trânzéle, s.f. (reg.) zăbală. Vezi definitia »
partea de la mijlocul maini Vezi definitia »
ȘAIZÉCILEA, -ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al cincizeci și nouălea și al șaizeci și unulea. – Șaizeci + le + a. Vezi definitia »
șásesprecelea (= șaisprezecelea) num. ord. (f. șasesprecea) Vezi definitia »