BASTÁRNI ({i}) s. m. pl. Populație de origine germanică, stabilită la E de Munții Carpați (sec. 2 î. Hr.) și asimilată în parte de geto-daci. Vezi definitia »

cicní (-nésc, -ít), vb. – A muri, a deceda. Rut. čahnuty (Candrea; Scriban). Rar, Mold. Vezi definitia »

polojăní, polojănésc, vb. IV (reg.; despre vița de vie) a butăși. Vezi definitia »

ÎNNEBUNÍ, înnebunesc, vb. IV. Intranz. A fi atins de nebunie, de demență; a deveni nebun; a se aliena; (prin exagerare) a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. ◊ Tranz. Durerea l-a înnebunit. ◊ Expr. (Tranz.) Nu mă-nnebuni!, se spune cuiva pentru a exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine; a agasa, a enerva. – În + nebun. Vezi definitia »

a merge-n mâini expr. (glum. – d. femei) a avea picioare subțiri. Vezi definitia »