izmenitúră, izmenitúri, s.f. (reg.) fason, fandoseală, fasoleală. Vezi definitia »

ARGINȚÍCĂ, argințele, s. f. Arbust cu flori mari, albe și cu frunze verzi lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară. (Dryas octopetala). – Argint + suf. -ică. Vezi definitia »

ARBALÉTĂ, arbalete, s. f. Armă de aruncat săgeți sau proiectile, asemănătoare cu un arc, folosită în trecut. – Din fr. arbalète. Vezi definitia »

GEOMECÁNICĂ s. f. Studiul legilor mecanice după care se produc modificările scoarței terestre. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géomécanique. Vezi definitia »

crácoviță, crácovițe, s.f. (reg.) manta țărănească; ghebă (ghibă). Vezi definitia »