GLONȚÁN, glonțane, s. n. (Rar) Glod (2). – Din glonț + suf. -an. Vezi definitia »

NEOPLATONICIÁN, -Ă, neoplatonicieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Neoplatonic (1). 2. Adj. Neoplatonic (2). [Pr.: ne-o-pla-to-ni-ci-an] – Din fr. néo-platonicien. Vezi definitia »

OVARIÁN, -Ă, ovarieni, -e, adj. Care aparține ovarelor (1), privitor la ovare. [Pr.: -ri-an] – Din fr. ovarien. Vezi definitia »

TAVÁN, tavane, s. n. 1. Suprafața interioară a planșeului superior dintr-o încăpere; plafon. ◊ Expr. A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi. ♦ Partea superioară a unei excavații miniere. 2. (Reg.) Scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei. 3. (Reg.) Fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii. [Pl. și: tavanuri] – Din tc. tavan. Vezi definitia »

pieptán s.n. (reg.) piept. Vezi definitia »