Definita cuvantului opercul
OPÉRCUL, opercule, s. n. Fiecare dintre plăcile osoase care acoperă deschiderea branhială la unele specii de pești. ♦ Căpăcel care astupă gura cochiliei la unii melci. – Din fr. opercule, lat. operculum.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu opercul
nedestúl, ă, adj. (înv.) insuficient. Vezi definitia »
Factoring-ul se prezinta ca un contract incheiat intre o parte (denumita aderent), furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii si o societate bancara sau o institutie financiara specializata (denumita factor), prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. Vezi definitia »
uite lozul! expr. (înv.) ține banii!, poftim banii! Vezi definitia »
PROCÓNSUL s. m. magistrat roman care, după încheierea consulatului, era însărcinat cu guvernarea unei provincii. (< lat., fr. proconsul) Vezi definitia »
MANÍPUL s. n. subunitate a armatei romane, din componența cohortei. (< lat. manipulus) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z