Definita cuvantului ornitorinc
ORNITORÍNC, ornitorinci, s. m. Animal mamifer semiacvatic din Australia, cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete, care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus anatinus). – Din fr. ornithorynque.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ornitorinc
treanc, treáncuri, s.n. (reg.) ogrinji; gunoi. Vezi definitia »
țânc, țânci, s.m. (pop. și fam.) 1. copilaș, băiețaș. 2. pui de animal (sălbatic sau de câine). 3. popândău. 4. orbete. Vezi definitia »
FRANC, -Ă adj. Sincer; neascuns, deschis; cinstit, loial. [Var. franș, -ă adj. / < it. franco, fr. franc]. Vezi definitia »
FLANC1 s.n. 1. Extremitate, parte laterală a unei formații, a unui dispozitiv de luptă; latură. ◊ De flanc = dintr-o parte; în flanc (câte unul) = unul în spatele altuia. 2. Carton special care servește la confecționarea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 3. (Teatru) Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. 4. Partea laterală a unei cute de teren. 5. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal. [< fr. flanc]. Vezi definitia »
ȚANC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. – Onomatopee. Vezi definitia »