TEOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu expunerea și fundamentarea teoretică a izvoarelor și învățăturilor unei religii. ♦ Studiu asupra lui Dumnezeu. ♦ Tratare speculativă care, din interiorul fiecărei religii, studiază divinitatea, puterile și atributele acesteia. [Gen. -iei. / cf. fr. théologie, it., lat., gr. theologia < theos – zeu, logos – studiu]. Vezi definitia »

EXPLICÁȚIE, explicații, s. f. 1. Lămurire, clarificare a unei probleme (dificile), a unui fenomen etc. ◊ Expr. A cere cuiva explicații = a cere cuiva socoteală. A avea o explicație cu cineva = a discuta cu cineva cu scopul de a se lămuri asupra unui lucru, pentru a înlătura un conflict etc. ♦ Predare a unei lecții, expunere a unei teme. 2. Cauză. – Din fr. explication, lat. explicatio. Vezi definitia »

a face rotație expr. (pol.) a-i trimite cuiva dosarul în instanță; a întocmi actele de trimitere în judecată. Vezi definitia »

ANURÍE s. f. Încetare patologică a urinării, întâlnită în bolile renale. – Din fr. anurie. Vezi definitia »

-FAZÍE elem. „vorbire, exprimare”. (< fr. -phasie, cf. gr. phasis) Vezi definitia »