ASPECTÍV, -Ă adj. Referitor la aspect. [Cf. fr. aspectif]. Vezi definitia »

DISJUNCTÍV, -Ă adj. (log.) care se află într–un raport de disjuncție. ◊ propoziție disjunctivă (și s. f.) = propoziție coordonată care se găsește într–un raport de excludere față de coordonata ei; conjuncție disjunctivă = conjuncție care leagă propoziții disjunctive. (< fr. disjonctif, lat. disiunctivus) Vezi definitia »

ÎNSUMATÍV, -Ă adj. Care însumează. [Et. incertă]. Vezi definitia »

TENSIOACTÍV, -Ă adj. Care modifică tensiunea superficială. ♦ Datorat tensioactivității. [< fr. tensio-actif]. Vezi definitia »

NONFIGURATÍV, -Ă, nonfigurativi, -e, adj. (În sintagma) Artă nonfigurativă = artă abstractă. – Non + figurativ. Vezi definitia »