Definita cuvantului plasă
PLÁSĂ1, plase, s. f. I. 1. Împletitură cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confecționat dintr-o astfel de împletitură; fileu. ◊ Plasă pescărească = unealtă de pescuit formată dintr-o rețea de fibre textile sau din material plastic. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) în plasă = a înșela, a amăgi, a seduce (pe cineva). 2. Împletitură cu ochiuri (din sfoară, sârmă etc.) care se așează în spatele porților de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) și pentru a pune în evidență cu ușurință marcarea punctului. II. 1. Parte dintr-o moșie în evul mediu, în Țara Românească, cuvenită unui proprietar. 2. Subdiviziune a unui județ, în vechea împărțire administrativă a țării; ocol. III. (Rar.) Limbă de cuțit; tăiș. – Din sl. plasa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plasă
IZOCÓRĂ, izocore, s.f. – V. izocor (2) [DEX'98] Vezi definitia »
VIOLÍNĂ, violine, s. f. Vioară3. [Pr.: vi-o-] – Din it. violino. Vezi definitia »
BUBUITÚRĂ, bubuituri, s. f. Bubuit. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tură. Vezi definitia »
JÍTNIȚĂ, jitnițe, s. f. (Înv.) Magazie de grâne; grânar, hambar. – Din sl. žitĩnica. Vezi definitia »
chermeză, chermeze s. f. 1. petrecere; beție. 2. scandal. Vezi definitia »