CABRIOLÉTĂ, cabriolete, s. f. Trăsurică ușoară, cu două roți, trasă de obicei de un singur cal; brișcă², șaretă. [Pr.: -bri-o-. – Var.: gabriolétă, -e s. f.] – Din fr. cabriolet. Vezi definitia »

PARATUBERCULÓZĂ s. f.. 1 formă de tuberculoză atipică. 2. boală infecțioasă la rumegătoare, provocată de un microb înrudit cu bacilul tuberculozei. (< fr. paratuberculose) Vezi definitia »

BURLÉSCĂ s.f. (Muz.) Piesă instrumentală cu caracter comic accentuat, cu tendințe de bufonerie și grotesc. [Cf. fr. burlesque, it. burlesco]. Vezi definitia »

stârpeálă, stârpéli, s.f. (reg.; la vite) avort. Vezi definitia »

VOCÁLĂ, vocale, s. f. (Fon.) Sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. ◊ Vocală neutră = structură vocalică ce se caracterizează prin formanți situați la 500 Hz, 1500 Hz, 2500 Hz. – Din lat. vocalis, germ. Vokal. Vezi definitia »