Definita cuvantului punctuație
PUNCTUÁȚIE, punctuații, s. f. Sistem de semne grafice convenționale care au rolul de a marca propozițiile, frazele, pauzele, intonația, întreruperea șirului vorbirii etc., mod de a folosi aceste semne; ramură a gramaticii care indică folosirea corectă a acestor semne. [Pr.: -tu-a-. – Var.: (înv.) punctuațiúne s. f.] – Din fr. punctuation (după punct).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu punctuație
COLPECTAZÍE s. f. distensie exagerată a vaginului. (<fr. colpectasie) Vezi definitia »
HEPARINOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a heparinei. (< fr. héparinothérapie) Vezi definitia »
ABDÚCȚIE, abducții, s.f. Mișcare prin care se îndepărtează un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului. – Din fr. abduction. Vezi definitia »
VENESÉCȚIE, venesecții, s. f. Deschidere pe cale operatorie a peretelui unei vene pentru a face să se elimine, în scop terapeutic, o cantitate de sânge. – Din engl. venesection. Vezi definitia »
HEMEROLOGÍE s.f. (Liv.) Știința și arta de a alcătui calendare. [Gen. -iei. / < fr. hémérologie, cf. gr. hemera – zi, logos – știință]. Vezi definitia »