PLĂPUMÁR, plăpumari, s. m. Persoană care se ocupă cu confecționarea (și cu vânzarea) plăpumilor. – Plapumă + suf. -ar. Vezi definitia »

MENSÁR s.m. Nume dat unor magistrați romani, care, în timpuri de mare lipsă de bani pe piață, erau însărcinați să împrumute bani acelora care puteau oferi un gaj. [< lat. mensarius]. Vezi definitia »

EURIBÁR, -Ă, euribari, -e, adj. s. m. și f. (Animal) care suportă variații mari ale condițiilor de mediu acvatic. [Pr.: e-u-] – Din fr. eurybare. Vezi definitia »

PISOÁR s. n. vas (de faianță), montat la peretele unui closet, care servește bărbaților pentru urinat. (< fr. pissoir) Vezi definitia »

Fugar de nevoie, nu de judecată. Vezi definitia »