ATOPÍE s. f. (Med.) Predispoziția personală sau familială de a produce anticorpi de tip IgE ca răspuns la doze mici de alergene, de obicei proteine, și de a dezvolta simptome tipice de astm, rinoconjunctivită sau eczemă (conform terminologiei Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică – EAACI). – Din fr. atopie, gr. atopia. Vezi definitia »

INHIBÍȚIE s. f. 1. faptul de a (se) inhiba; suprimare pe cale nervoasă a unei funcții. 2. (chim.) oprire sau încetinire a unei reacții cu ajutorul inhibitorilor. (< fr. inhibition, lat. inhibitio) Vezi definitia »

CONTRADÍCȚIE s. f. 1. raportul dintre laturile contrare ale oricărui obiect, proces sau fenomen, legătura internă a contrariilor, unitatea și lupta acestora. ♦ (log.) raport de ~ = raport între două noțiuni (sau judecăți), dintre care una o neagă cu totul pe cealaltă, conținutul noțiunii (sau judecății) care neagă rămânând nedeterminat; în ~ (cu) = în opoziție, în dezacord (cu)... 2. nepotrivire între idei sau fapte. (< fr. contradiction, lat. contradictio) Vezi definitia »

PAROSMÍE s. f. tulburare olfactivă constând în percepția falsă a unui miros. (< fr. parosmie) Vezi definitia »

POLIDACTILÍE, polidactilii, s. f. Malformație congenitală caracterizată prin prezența unui număr mai mare de degete decât cel normal (la mâini sau la picioare). – Din fr. polydactylie. Vezi definitia »