fărtoí (-oésc, -ít), vb. – A se înclina partea din spate a unei căruțe sau a unei sănii. – Var. (Bucov.) fărtălui, (Mold.) hartoi. Mag. fartolni (Cihac, II, 497; DAR). – Der. fărtoaie, s. f. (pantă, povîrniș cu gropi și primejdios pentru sănii); hartoi, s. n. (ghețuș, derdeluș). Vezi definitia »

vâjói, vâjoáie, s.n. (reg.) 1. pârâu iute, furios. 2. avalanșă. Vezi definitia »

ogoí (ogoiésc, ogoít), vb. A liniști, a împăca. – Var. ogoia. Sl., dar lipsește veriga cea mai apropiată, cf. v. sb. goi „pace”, sb. ugoiti „a crește”. – Der. ogoi, s. n. (liniște, calm); neogoi(a)t, adj. (neconsolat). Vezi definitia »

potcói, -oáie, s.m. și f. (reg.) duh rău care aduce potca, deochiul. Vezi definitia »

BLEJOI, com. în jud. Prahova, pe Teleajen; 7.583 loc. (1991). Vezi definitia »