Definita cuvantului reflectare
REFLECTÁRE, reflectări, s. f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei. ♦ Categorie a gnoseologiei materialist-dialectice, care se referă la esența raportului dintre subiect și obiect, dintre conștiință și lumea exterioară. – V. reflecta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu reflectare
ANTEPÚNERE s.f. Acțiunea de a antepune. [< antepune]. Vezi definitia »
scandalisíre, scandalisíri, s.f. (înv.) 1. jenă, rușine, sfială. 2. învrăjbire, ceartă. 3. îndemn la rău. 4. scandalizare. 5. surprindere neplăcută. Vezi definitia »
ADĂUGÁRE, adăugări, s. f. Acțiunea de a (se) adăuga. [Var.: adăogáre, adăogíre, adăugíre s. f.] Vezi definitia »
ÎNFIOLÁRE, înfiolări, s. f. Acțiunea de a înfiola. [Pr.: -fi-o-] – V. înfiola. Vezi definitia »
CONSTERNÁRE s.f. Încremenire, nedumerire; surpriză neplăcută; consternație. [< consterna]. Vezi definitia »