Definita cuvantului rival
RIVÁL, -Ă, rivali, -e s. m. și f. Persoană care aspiră, în concurență directă cu alta, la aceeași situație, la același succes; concurent, potrivnic, adversar. ♦ Persoană care aspiră împreună cu alta la dragostea aceleiași persoane de sex opus. ♦ Persoană care are merite egale cu altă persoană sau este la fel de talentată; egal. ◊ Loc. adj., adv. Fără rival = cu care nu se poate măsura nimeni; fără pereche, fără asemănare, inegalabil. – Din fr. rival, lat. rivalis, germ. Rival.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rival
CIRCUMBOREÁL, -Ă adj. din regiunile temperate și reci ale emisferei nordice. (< fr. circumboréal) Vezi definitia »
BÁSCHETBAL s. n. Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coșul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse; baschet. – Din engl., fr. basket-ball. Vezi definitia »
MARGINÁL, -Ă adj. 1. De margine; scris pe marginea unui text. 2. Secundar. [Cf. fr. marginal, it. marginale]. Vezi definitia »
ORÁL, -Ă, orali, -e, adj. 1. (Anat.) Care se referă la gură, care aparține gurii; bucal. ◊ Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură. ♦ Care se ia pe cale bucală. 2. Care se transmite verbal, din gură în gură. ♦ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizează graiul viu, vorbirea (în opoziție cu limba scrisă). ♦ (Și substantivat, n.; despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri expuse verbal. 3. (În sintagma) Stil oral = fel de exprimare în scris care imită naturalețea exprimării prin viu grai. – Din fr. oral. Vezi definitia »
VENÁL, -Ă adj. care se pretează la mituire; lipsit de scrupule; imoral, corupt. (< fr. vénal, lat. venalis) Vezi definitia »